sâmbătă, 28 februarie 2009

Ilarie Voronca - "Poeme în aer liber" de Stephan Roll


autor: Ilarie Voronca
titlu: "Poeme în aer liber" de Stephan Roll
carte: A doua lumină
anul apariţiei: 1930
editura: unu
locul tipăririi: Bucureşti
comentariu: Critica perfectă: amplificare în loc de obiectivizare idioată.


La sărbătoarea poemului său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toţi voievozii vântului. E o orchestră a culorilor şi a bucuriei, un covor de lumină scuturat peste balconul în oboseală al ochiului. Poemul sparge ferestrele poemului. Poemul se plimbă sub unghia roză a norilor. Poemul inundă ograda inimii. Poemul: ce flux-reflux pentru această amiază a iubirii! Nu e nevoie de experienţă, ştiu: dacă i-ai reteza arterele, din Stephan Roll ar curge, în locul sângelui, poemul. Un curcubeu de rezonanţe şi de imagini îi înfăşoară ca un fular umerii. Pasul lui sună în moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. Mâna opreşte ca un inel zborul, împrumută albastrul din aripa coţofanei, împleteşte beteala versului în ritmul ciocănitoarei, toarnă în degetarul rimei toată licoarea codrilor.
Aluneci palmele prin catifeaua paginilor cu semne de anotimpuri, fiecare literă: o scoică pentru infinitul chiotului, şi iată: "pietrele tari trec desculţe gârlele", "câmpul înnoptează în botul de pluş ud al vitelor", treci peste ţinuturi cu "circul cu roţi şi arcuri, cu saltimbanci fluizi", deştepţi oglinzile de rouă când "duc în ugere crinii zvelţi în doniţi laptele parfumului". Şi urmează, adâncă şi văroasă ca o căpşună, Diana, zeiţa vânătorilor cu "lumina care e albă ca pieptul păsărilor de mare", cu poetul care e "mai înalt decât tine cu o vrabie".
Aventura te îmbracă asemeni unui steag printre regi:

Dar se opri un rege celt
din regii toţi el cel mai svelt
Domniţa rupse spre el o stea
şi trupu-i nor pluti pe şea.

Poetul te duce între munţi şi între toamne, unde "lumina s-a scurs în pământ prin ţevile de crini", poetul îşi dă de perete porţile inimii, îşi arată panoplia cântecului, porneşte spre mările văzduhului o corabie cu marinari de ozon, cu imagini ca apele amintirilor.
Poetul e aici, cu plămâni, cu surâs, cu ochi asemeni celor alor tăi, cititorule: dar el a ştiut să sfredelească zidurile înghemuind respiraţia; el a ştiut să păstrez în genunchi un resort care să-i facă mersul un salt zvelt peste balega existenţei comune. El destinde praştia zilei anemiată între gratiile orelor de lucru şi aruncă piatra strigătului de libertate până în geamurile acestui şef de birou: Dumnezeu. Cu ce aş putea asemui bucuria conştiinţei că undeva în strada Bărăţiei No. 37 există un exponent al unităţii umane, un superlativ al inimii care mă îndeamnă să uit toate celelalte experienţe ale traiului, toate injustiţiile găurind tălpile, toţi pumnii cu otrăvuri ridicaţi dinaintea sărutului meu entuziast.
Autorul acestor pagini - cari nicicând nu vor trebui să fie un "articol" - l-a văzut pe Stephan Roll în cele mai felurite împrejurări. Braţul şi elanul lui nu s-au refuzat niciodată deznădejdii, puţinul lui a fost oferit întotdeauna pe de-a-ntregul celui căzut în nevoie, arcul surâsului său a fost necontenit gata întru azvârlirea săgeţii care să aducă la prânzul frugal al prieteniei carnea de azur a izvorului. Pe trupul lui de boxeur, hainele bunicului haiduc plesnesc. Sforile obicinuinţei şi ale "formulei" sunt prea slabe pentru muşchii lui. Stephan Roll descoperă mereu o altă răcoare a cuvântului. Stephan Roll, într-o luntre a visului, înaintează în apa de metal a închipuirii.
Există, aşadar, pasărea unei sensibilităţi care va pluti de-a pururi deasupra smârcului unui peisagiu de admiraţie unanimă. Există câţiva inşi - şi Stephan Roll e cel dintâi - cari îşi şterg de preşul gloriei facile ciubotele de şapte poştii pline de colbul depărtărilor, câţiva inşi care, în pofida urletelor şi a rănilor primite în pădurile sălbatice ale ignoranţei şi prostiei generale, aleargă în căutarea mărului de aur al singurătăţii şi al poemului. Poemul e un miracol; e o izbucnire de scuturi prin cavalcadele furtunii. E revelaţia de o clipă numai a invizibilului. Poemul e o pătrundere de iod prin mădulare, e un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului. Gângăveala unui copil ceresc nedesluşită alfabetului atâtor registre de comerţ şi dicţionare. Din adolescenţă încă, Stephan Roll a aflat că prin literă şi prin glas va trebui desăvârşit "altceva". Ce? (Aha! vă văd aici, de la masa mea de scris, imbecili infatuaţi, scribi prostituaţi şi senili, cu gâtlejul şi ochiul bleg întins, să prindeţi un răspuns, o "explicaţie" de atâta vreme cu scâncete şi autoflagelări cerută. Nu, nici de data asta nu o veţi avea. Cele răscolite mai sus nu sunt pentru voi. Zgârciţi, număraţi-vă în fiecare seară înainte de culcare puţinele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiţi-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist şi mulţumit şi adormiţi fără vise şi fără poeme ca în trezie).
Sensul lumii reale ne scapă. Dar lumea reală e prea puţină pentru posibilităţile de creaţie şi de invenţie din noi. În fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite. Pentru dragostea gravărei în inelul de crepuscul al versului, sacrificarea până şi a confortului de apoi. Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul şi sângele nostru: poemul. Şi, deasupra, în afară, înăuntru, pretutindeni, o nelinişte, o continuă prevestire, un uliu de umbră gigantic dând târcoale peste hulubul aşteptării.
Dar, în "Poeme în aer liber", se mai află în plus o bucurie intensă, o sănătate cu totul alta decât cea cunoscută şi admisă. Poetul se miră şi atinge aceste rotiţe ale câmpului: florile. Poetul încalecă armăsarii neîmblânziţi, bate toate colinele anotimpurilor. Poetul dăruie un elixir uimitor oboselii şi restriştii noastre. Poetul duce cu el o trustă de farmacist pentru toate suferinţele osului şi ale gândului: Poetul ridică din mansardele umede bolnavii, îi duce în tunelurile de frunze sau pe terasele de cascade, le arată puzderia de cărăbuşi de aur, înotând în părul despletit al apusului. Poetul tămăduieşte rănile şi amintirile, îţi deschide aceste Poeme în aer liber pentru gimnastica suedeză a inimii şi a visului.

Niciun comentariu: