autor: Stephan Roll
titlu: Glumă de primăvară
Te-am văzut într-o păpădie,
umblai singură în papuci,
tăiai din lună câte o felie
şi-ţi adia trupul uşor, a tei şi a nuci.
Te-ai urcat apoi pe o petală,
ca să pui o şoaptă în glastră,
de ce-ţi dădea târcoale o portocală
şi în lacrimă-ţi plutea o Mediterană albastră?
Soarele apunea singur într-o garoafă
când plecai cu pleoapa într-o gondolă,
turnai din umăr, ca dintr-o carafă
în noaptea neagră, o prea albă smoală.
Iazul, pe un nufăr tot aşteptându-te să vii,
se întuneca ştergându-ţi în oglinzi ochii cu totul,
treceau ceruri subţiri printre scrumbii,
când urşii albi scormoneau stelele cu botul.
Pâraiele din munte descuie-le din poşetă,
sunt fire de argint pentru găteli de vară,
în degete ia din lună o rază ca pe o croşetă
şi pune suspinelor tăceri, să nu se audă, să nu doară.
Atunci, un fluture cu cai mov se va opri la scară
şi va coborî o lumină pală în rochie lungă,
printre flori se va cerne o foarte uşoară seară
iar la orizont din Dumnezeu va rămâne doar o dungă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu