Leonid Dimov - Cină cu marina

autor: Leonid Dimov
titlu: Cină cu marina
carte: Versuri
anul apariţiei: 1966
editura: Editura pentru Literatură
locul tipăririi: Bucureşti

Lasă-mă erule să râd pe spate:
Mi-au gâdilat inima frunzişe vărsate.
Livadă rece, ninsori ce scuturi,
Nu mă lasa să dorm somn cu fluturi.
Ceară ce picuri de sus, din pădure,
Sparge-te, gală, de degete dure
Ca seara să bată-n cetate la poartă
Cu sumbri soldaţi desenaţi ca pe hartă.
Să tremure verzi jumătăţi de văpaie
Aprinse nostalgic în ochi de tramvaie
Şi zgomot de ţurţuri să cadă pe stradă
Rotind amintiri de Crăciun cu zăpadă.
Opreşte-te. Uite, e uşa deschisă,
Ne cheamă lucarne prin conuri de tisă,
La creştete, masa imensă aşteaptă,
Cu câte-un tacâm sub lumina coaptă,
Prelung să tăiem pagurii aduşi
Din Africi, de cafri în frac şi mănuşi,
Meduzele roze gătite cu cimbru
Cu fructe de mare pe spată de zimbru,
În sos ecumenic, anguile cu tic,
Calmari îngropaţi, violent, în aspic
Şi alte, din marea Japoniei, feluri
Cu turme de sepii gonind în cerneluri.

Lumina o scade la pragul ei verde
Şi-nfinge cuţitul adânc în lacherde.